Sectorul Botanica - Pretura Botanica

Sectorul Botanica

Scurt istoric al sectorului Botanica

Prima atestaţie a satului Muncești a fost în cadrul recensământului din anul 1824 având 46 de familii. În anul 1842 a fost deschisă Școala de Horticultură, şcolii fiind distribuit la început un teren special de 21 desetine, pe care au fost construite blocuri de studii, cămine pentru elevi și locuințe pentru profesori. Astăzi pe acest loc se află Colegiul de Informatică.

 
Anume datorită Şcolii de Horticultură, terenurile pustii din împrejurimile Chişinăului (Malina Mare, Malina Mică, Sfînta Vinere, Valea Crucii, Şepte Ani, Sprîncinoaia, propriu-zisa Botanică de azi ş.a) au fost împânzite în scurt timp cu plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi, de arbori decorativi, viţă de vie, tutun.
 
De asemenea, tot datorită Şcolii de Horticultură a fost înfiinţat în Basarabia primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „gradina engleză”. Locuitorii din preajmă îi spuneau „gradina botanică” (probabil, pentru că era mai uşor de reţinut şi de pronunţat). Această „gradina engleză” (parcul botanic al şcolii) este considerată prototipul multor parcuri şi grădini publice, apărute ulterior pe lângă numeroase conacuri boiereşti. Iată de pe ce timpuri şi de unde se trage numele fostei suburbii a Chişinăului – Botanica.
 
Actualmente, rămăşiţele fostului parc dendrologic pot fi întâlnite în vecinătatea imediată a Colegiului de Informatică şi a Colegiului de Transporturi din Chişinău.
Denumirea Botanica a prins rădăcini în uzul curent al populaţiei şi, atunci când s-a renunţat la fosta împărţire administrativ – teritorială, sectorul a primit denumirea veche, istorică – Botanica.
 
La mijlocul secolului XIX, așezarea Botanica, apărută în jurul Școlii de Horticultură, împreună cu satele și cătunele vecine, Muncești, Malina Mare, Frumușica, Fulguleşti etc., a fost inclusă în hotarele Chișinăului, formând la un loc una din suburbiile lui. Cea mai animată parte a acestei mahalale a orașului rămâneau Munceştii, mai ales după anul 1871, când de-a lungul acestui fost sat a fost construită calea ferată, iar în preajmă Gara feroviară. De atunci Gara feroviară și Școala eparhială de fete, care se afla pe colina din fața Gării, vor constitui puncte distincte ce marchează hotarul suburbiei Botanica. La începutul secolului XX și în perioada interbelică mahalaua Munceşti devine o zonă industrială distinctă în viața Chișinăului. Aici funcţiona Fabrica de gheață I. Sebel, Fabrica de bere M. Chipervaser, Fabrica de maşini agricole și turnătorie M. Gotliev, Atelierul mecanic Guțu, Magazinul de vinuri G. Frenchel. Tot la Muncești se aflau mari depozite de cereale, depozite de cherestea, alte multe magazine, ateliere, farmacii etc.
 
La 24 iunie 1926 pe aeroportul din Chișinău recent amenajat a aterizat primul avion, care a efectuat zborul pe ruta București-Galați-Iași-Chișinău.
 
Începând cu anul 1960 Botanica se transformă într-o zonă și un masiv locativ de amploare. Sectorul creşte de la Gara feroviară în sus. La început a fost elaborat un plan de extindere cu centru în actuala Piață Lazo, cu cinematograf, magazine, parc alături. Repede însă a fost nevoie de rectificare a planurilor şi sectorul s-a ridicat până la nivelul străzii Grenoble, cu un centru foarte distinct – intersecția actualelor bulevarde Dacia și Decebal-Traian. Anii 60-80 constituie un adevărat mare salt în dezvoltarea, extinderea și urbanizarea sectorului Botanica. La sfârșitul anilor 70 – începutul anilor 80 a fost construit complexul de clădiri devenit simbol al sectorului şi al orașului – Porţile Chişinăului, arhitecți – I. Scvorţova, A. Marcovici, A. Spasov.
 
Un nou imbold pentru un alt nou salt în dezvoltarea sectorului Botanica a fost construcția viaductului, a bd. Dacia şi a magistralei Aeroport – centrul Chișinăului. În anul 1968 au fost puse bazele parcului din Valea Trandafirilor, cu cascadă de lacuri, cu compoziții sculpturale, cu alei de arbori și arbuști.
 
În anul 1964 Grădina botanică a fost transferată de la Buiucani la porțile orașului dinspre Aeroport, în noua locație fiindu-i repartizate 104 ha, iar în 1973 a început modernizarea ei. De cealaltă parte a bulevardului Dacia în anul 1978 a fost fondată Grădina zoologică.
 
Sectorul Botanica (fostul raion Sovietic) a fost format conform Ucazului nr. 1494-IX, din 23 martie 1977, al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislaţia a IX-a. Conform ucazului sus-numit, au fost stabilite şi hotarele sectorului, care pe parcurs s-au modificat.
 
Sectorul Botanica constituie o parte componentă a municipiului Chişinău, fiind amplasat în partea de sud-est a oraşului şi având o suprafaţă de 158,7 km2 şi o populaţie de circa 220 000.

ru uk ru en de fr it
1